Telefon: 0263–377207, 0728–063424, 0728–063425
 

Atractii turistice locale

Poiana Narciselor

La numai 7 kilometri de Cabana Bradul vă așteaptă o minunăție naturii, Poiana Narciselor de pe Masivul Saca, inclusă în Parcul Național Munții Rodnei. Sute de turiști vin aici mai ales la începutl lunii iunie când zona se umple de frumusețea și parfumul binecunoscutelor flori.

Este o arie protejată care se întinde pe cinci hectare de teren, cu narcise Narcissus angustifolius, pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1.600 m (cea mai mare din țară), într-o asociație dominată de Barba ursului.

Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii, iar a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului.

Lacul Lala

Lacul Lala Mare și Lala Mică face parte dintr-un complex de lacuri glaciare. Lala Mare este unul dintre cele mai mari şi mai frumoase lacuri glaciare din România. Lacul este situat în Munţii Rodnei sub vârful Ineu, la altitudinea de 1.815 m, are suprafaţa de 5.637,5 m² şi adâncimea medie de 1,10 metri.

Lacul s-a format prin acumularea apei, provenită din ploi sau zăpezi, în circul unui fost gheţar cuaternar. Zona este de fapt un ecosistem de mare complexitate cu numeroase plante și animale deosebite. O atracție sunt rododendronii sau bujorii de munte, dar și păstrăvii care pot fi admirați în apele lacului.

Lacul Lala Mică se află doar puțin mai sus de Lala Mare și are o adâncime de numai jumătate de metru. Întregul loc este o destinație care nu trebuie ratată de amatorii de drumeții.

Parcul National Muntii Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară și are o suprafață de 47.177 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

Parcul a fost înființat încă din 1932 și din 2000 a devenit arie protejată de interes național și internațional. În partea de sud a parcului se găsesc izvoare minerale cu proprietăți terapeutice (stațiunea Sângeorz Băi).

Din punct de vedere administrativ parcul natural este cuprins în două județe, Bistrița-Năsăud și Maramureș. Peisajul oferit de piscurile cele mai înalte ale Carpaților Orientali (cu Vârful Pietrosu având 2.303 m) este spectaculos în orice anotimp.

Varfurile Ineu, Benes, Saca

Pentru amatorii de trasee montane spetaculoase, drumețiile către vârfurile Ineu, Beneș și Saca sunt cele mai potrivite.

Ineu (Inău) este al doilea vârf muntos ca înălțime din Munții Rodnei, are o altitudine de 2.279 metri și face parte din Rezervația mixtă Ineu-Lala.

În traseele turistice montane din Munții Rodnei sunt incluse pentru frumusețea lor și vârful Beneș (1.578 m) și Vârful Saca (1.786 m) din imediata vecinătate a Poianei Narciselor.

Pestera „Baia lui Schneider“

Amatorii de speologie au în apropiere la numai o oră de mers Peștera „Baia lui Schneider“ situată pe versantul sud-estic al vârfului Păltinișului. Peștera mai este cunoscută și sub numele de Peștera din Dealul Popii.

Peștera „Baia lui Schneider“ începe cu o galerie relativ îngustă care coboară pe două treimi din lungimea sa, iar în ultima treime galeria se lărgește și este ascendentă. Principala caracteristică a peșterii și punctul ei major de atracție o constituie abundența cristalizărilor acciculare de aragonit. Practic pereții peșterii și tavanul arată ca și cum ar fi acoperiți cu brazi albi de numai câțiva centimetri.

Peștera este foarte ușor accesibilă tuturor turiștilor. Peștera este cunoscută de foarte mult timp de rodneni, iar numele îi vine de la o legendă potrivit căreia un miner a găsit în această baie (mină) aur.

Muzeul Satului din Rodna

Localitatea Rodna aflată la numai 8 kilometri de Valea Vinului adăpostește pentru curioși și un muzeu inedit, Muzeul Etnografic și al Mineritului Rodna. Acesta a fost înființat în 1960 de profesoara Hegedüs Terezia Elena care împreună cu elevii școlii din Rodna au început amenajarea muzeului într-o simplă sală de clasă.

Apoi un alt cunoscut reprezentant al satului, Leontin Silvestru Mureșianu, îi dă o formă mult mai oficială și îl mută în fosta clădire a închisorii rodnene. În anii '70, prin strădania profesorului Liviu Păiuș, muzeul primește un nou spațiu la etajul Căminului Cultural din Rodna.

Muzeul găzduiește în prezent exponate din domenii diverse, de la istorie și minerit, la agricultură, porturi populare, ceramică.

Pasul Rotunda

Pasul Rotunda, numit și Pasul Rodna, este o trecătoare din Carpații Orientali situată la 1.271 m altitudine care face legătura între văile Someșului Mare (Transilvania) și Bistriței Aurii (Moldova).

În istorie este menționat încă din timpul Marii Invazii mongole, astfel că în 1241 o coloană de tătari coboară prin acest pas spre Valea Someșului. Drumul a fost construit în 1859 pentru a lega Țara Năsăudului de Bucovina.

Pentru turiști, din pas pornește extremitatea vestică a traseului de creastă al Munților Rodnei. Aici există o cabană și o pârtie de schi (fără transport pe cablu). Anual are loc și Hora de la Rotunda, o manifestare desfășurată în prima duminică din luna septembrie pe vârful Rotunda.

Ruinele cetatii din Rodna

Pentru că suntem în inima Transilvaniei nu putea lipsi nici urma unei cetăți medievale. Astfel, în localitatea Rodna, în cadrul ansamblului bisericii parohiale ortodoxe, se păstrează ruinele unui edificiu medieval ridicat în secolul al XIII-lea.

Este vorba despre un turn masiv de piatră, legat spre nord de un fragment de zid prevăzut cu o deschidere de portal în arc frânt.

Cetatea Rodnei a fost construită pentru a face parte din sistemul defensiv din nord-estul Transilvaniei împotriva invaziilor tătarilor și cumanilor.